hehehe
Scris de euinsine pe decembrie 5, 2006
mi-a scris cineva ca sunt “o altruista care nu si-a invatat lectia”. Nu bre, sunt doar fraera! Dragut ca ai impachetat asa frumos si ai pus si fundita – insa nu e cazu´, mersi oricum.
Ata ete! Cateodata mai bine picam de fraieri decat sa lasam lucrurile intr-o mare coada de peste si cand ar fi moment mai bun sa stam o tura de fraieri decat atunci cand e vorba de oameni? Parerea mea, of corz!
Iar la copiii astia chiar le sunt datoare: -daca si dupa ce i-am cunoscut, mirat si minunat si m-am ars cu ei – io voi porni tot de la 100% fata de altii – atunci va insemna ca imi merit toate suturile posibile, ca deja voi fi fiind deja o fraiera de cariera, cu vocatie adicatelea. Inascuta, cu fraierismu´in sange, born to be…, s.c.l..
Insa – cum spuneam – trebuie de data asta caci minunatii si contradictorii mei prieteni nu stiu, pana la varsta asta, ceva esential (tot parerea mea 
) si anume ca in viata trebuie sa mai lasi de la tine fata de oamenii care conteaza, care sunt importanti, care ti-au fost alaturi, la care le-ai fost alaturi si cateodata si fata de oameni asaaaa, in general. Pana la urma oamenii aia sunt importanti, pen´ca – nu-i asa? – iti sunt martori in ale zilelor si oamenilor si te ajuta sa iti traiesti viata.
Grija mea nu e ca pic de fraera insa – ci ca orgoliul lor va fi si mai gadilat de incercarea mea si ma vor lasa sa ii astept degeaba. Am si un plan B – normal, dar sper sa nu fie cazu´.
